Propunerile concrete pentru Planul de Mobilitate Urbană Sustenabilă in Braşov

După cum bine ştiţi, săptămâna trecută a fost organizată, la Braşov, întalnirea de lucru pentru finalizarea planului de mobilitate sustenabilă urbană – SUMP.
Acesta este realizat de specialiştii englezi de la WSP Group în parteneriat cu AV Transport Planning S.R.L. şi este finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD.

Am participat alături de reprezentanţi ai Primariei şi Consiliului Judeţean Braşov, ai primăriilor din Zona Metropolitană Braşov, RAT Braşov, Agenţia Metropolitană Braşov şi Asociaţia Smart City Braşov.

În urma şedintei am pregătit 4 propuneri de proiecte pentru a fi incluse în planul de mobilitate a Municipiului şi a Zonei Metropolitane Braşov (şi vă mulţumesc tuturor, pe această cale, pentru interesul de care aţi dat dovadă în sugestiile pe care mi le-aţi trimis. Mă bucur mult să văd că braşovenii sunt interesaţi de oraşul lor).

Aşadar:

1. Construire drumuri de acces rapid spre viitorul aeroport, spre viitorul nod de autostradă şi spre Poiana Braşov, legate la varianta de ocolire a municipiului Braşov compusă din:
• Drum de legătură între reţeaua rutieră majoră din Cartierul Bartolomeu şi viitorul nod rutier complex pe traseul: Str. Lungă / Borzeşti (sensuri unice) – Str . Gh. Doja (lărgită la 4 benzi) – Străpungerea Gh. Doja-Spicului (pe traseul Canalului Timiş, conform proiect din 1980) – arteră nouă vest-est cu 3â2 benzi pe sens, amplasată imediat la nord de Avantgarden – nod rutier complex Casa Agronomului (menţionat la pct. 2).
• Nodul rutier complex Casa Agronomului, realizat între DN 1 şi Str. Institutului pe traseul Variantei de Ocolire Braşov. Nodul va avea în total 5 braţe (2 ale Variantei de Ocolire, unul spre Str. Gh. Doja din Cartierul Bartolomeu, unul spre viitorul nod de autostradă Codlea-Est şi unul spre viitorul Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav.
• Drum expres de legătură cu 2 benzi pe sens, între VOBV (DN 1K) şi A3 (nod Codlea-Est), cu începutul în nodul complex menţionat la pct. 2.
• Drum expres de legătură cu aeroportul (AIGB), în prima etapă doar cu o bandă pe sens, dar cu posibilitate de lărgire pe fâşie de teren rezervată, cu traseu optimizat între nodul complex menţionat la punctul 2 şi terminalul de pasageri al aeroportului, astfel încât să degreveze DJ 103C de sarcinile de tranzit pe care acesta nu le poate prelua corespunzător, fiind înglobat în zona rezidenţială Stupini.
• Drum de legătură DN 73 – DN 1E (legătura la Poiana Braşov din vestul oraşului), cu pasaj peste calea ferată 203 Braşov – Râşnov şi DN 73 şi legătura la începutul actualei variante de ocolire a municipiului. Traseul va fi unul de versant, cu serpentine începând de deasupra poligonului de trageri, pe lângă Cariera Pietrosul, pe Dealul Stejerişul Mare, debuşând în DN 1E (actuala legătură spre Poiana Praşov) în vestul Livezii „La Pietriş” (loc în care DN 1E iese din zona construită şi unde declivităţile mici facilitează realizarea unui racord corespunzător).

Drum express catre viitorul aeroport.

Drum express catre viitorul aeroport.

2. Deviere în subteran a căii ferate m200 in subteran, între km 2+200 şi km 4+800, în scopul îmbunătăţirii circulaţiei la nivelul solului şi unificării cartierului bartolomeu şi reconfigurarea reţelei rutiere locale, astfel: traseul se va modifica între km 2+200 şi 4+800 şi va avea trei secţiuni, respectiv două tronsoane deschise în debleu la capete şi un tronson subteran acoperit la mijloc. Prin proiect se poate asigura gabaritul normat pentru linie simplă (cu posibilităţi ulterioare de dublare în funcţie de necesităţi), inclusiv posibilitate de electrificare. La capetele traseului şi în zona km 3+600, pe timpul lucrărilor se vor executa devieri provizorii în plan ale liniei, iar tranşeea va fi săpată în paralel pe lângă linia veche astfel modificată, fără a fi necesară întreruperea traficului feroviar. Staţia Bartolomeu va fi transformată şi ea în consecinţă, primind în plus un al doilea nivel de linii, situat în debleu la cota medie 541,00. Accesul călătorilor şi personalului de serviciu la peroanele nivelului inferior va fi asigurat prin platforme şi scări acoperite şi lifturi speciale. Instalaţiile fixe ale căii vor fi modificate în consecinţă, iar evacuarea apelor pluviale din punctul de cota cea mai scăzută (în dreptul Str. De Mijloc) se va realiza printr-un colector pluvial de mari dimensiuni, ce va dubla Canalul Timiş.

pentru a desfiinta barieraartificiala in bartolomeu am propus devierea caii ferate in subteran.

pentru a desfiinta barieraartificiala in bartolomeu am propus devierea caii ferate in subteran.

3. Constituire de noduri intermodale de trafic
• Nodurile intermodale trebuie să coincidă cu locurile unde în mod real sunt intersectări de trafic şi transbordări între sistemele de transport; nu se justifică în nici un sens crearea de noduri intermodale la Rulmentul sau La Triaj, unde nu există fluxurile de călători necesare şi care sunt prea îndepărtate de destinaţiile reale ale acestora.
• În mod inexplicabil (inimaginabil chiar), strategia propusă privind amplasarea nodurilor intermodale exclude în mod intenţionat Gara Braşov, care este cea mai importantă poartă de intrare în municipiu, genul de obiectiv care este considerat nod inetrmodal în orice oraş european modern, chiar şi de mai mici dimensiuni. În consecinţă, propunem realizarea nodului intermodal al Gării Braşov, prin reorganizarea a ceea ce a mai rămas din piaţa gării şi a terenurilor limitrofe încă disponibile. Lipsa efectuării acestei măsuri ar afecta grav pe viitor funcţionarea şi dezvoltarea armonioasă a localităţii.
• În zona centrală lărgită a municipiului, alături de nodul intermodal de mai mică anvergură de la Livada Poştei, este absolut necesară crearea unui al doilea nod în zona aşa-numitului „centru civic”, unde există teren pentru amplasare şi este centrul de greutate al întregii reţele rutiere municipale. Această locaţie va asigura evitarea penetrării circulaţiilor auto individuale în zona aglomerată a municipiului, preluând prin parking autoturismele personale şi asigurând în condiţii optime transbordarea spre reţeaua de transport public local, în special pentru direcţia centrului istoric.

Nodurile intermodale in Brasov

Nodurile intermodale in Brasov

4. Reorganizare transport public şi revigorare transport electric cu troleibuze în municipiul Braşov pentru atingerea exigenţelor de reducere a emisiilor în atmosferă, a micşorării consumurilor de combustibili fosili şi ai realizării unui sitem de transport de tip dezvoltare durabilă (puţin dependent de crize social-economice şi nefraudabil din interior), considerăm măsurile de revigorare a transportului cu troleibuze deja propuse ca fiind total insuficiente, acestea în fapt neconducând la creşterea necesară a ponderii transportului electric în ansamblu. În acest sens, ţinând cont de existenţa şi disponibilitatea celor 8 substaţii de redresare (6 pentru troleibuze şi 2 ale fostului tramvai), ale căror capacitate de alimentare depăşeşte chiar necesarul pentru întreg transportul local braşovean, propunem restaurarea reţelei de troleibuz pe arterele care asigurau şi asigură trafic corespunzător prin:
• Conservarea în vederea repunerii etapizat în funcţionare a tronsoanelor de reţea de troleibuz inactive în prezent, dar situate pe artere importante ca trafic, respectiv Str. Zizinului între Str. Toamnei şi B-dul Saturn şi B-dul Victoriei. Acestea pot asigura o încărcare care să asigure exploatarea în condiţii de rentabilitate a mentenanţei, la momentul când parcul de troleibuze va putea fi readus la o pondere semnificativă. De asemenea, este necesară păstrarea actualei reţele de pe Str. Hărmanului (între Str. Toamnei şi B-dul Al. Vlahuţă), propusă în PMUD pentru dezafectare.
• Refacerea reţelei demontate în anul 2013, fără fundamentare, în Str. Aurel Vlaicu, necesară pentru a reconecta frânturile de reţea rămase după desfiinţări, într-un mod care să conducă la un sistem echilibrat geometric şi eficient economic în exploatare.
• Refacerea reţelei de troleibuz între Stadionul Tineretului şi terminalul Bartolomeu (nodul intermodal de la fostul Stadion Municipal), absolut necesară din punct de vedere al logicii suprapunerii traseelor peste cererea clientelei şi pentru accesul la nodul intermodal.
• Pe lângă refacerea secţiunilor dintre Hidromecanica şi Livada Poştei, corect propusă prin actualul scenariu, să se rezerve prin completarea scenariului posibilitatea reintroducerii transportului cu troleibuze în centrul istoric şi Cartierul Şchei, de exemplu după modelul oraşului european Salzburg, care are condiţii geografice şi de reţea stradală absolut asemănătoare cu Braşovul. Privind traseul efectiv al noii reţelei, acesta poate fi reconfigurat cu îmbunătăţiri faţă de situaţia care a existat până la în 2006, când transportul electric din centrul oraşului a fost desfiinţat.
• Din analiza curenţilor de trafic şi a fluxurilor de călători, reiese că încărcările maxime ale actualei reţele de transport public din Braşov se înregistrează constant istoric pe traseul de traversare a localităţii de către DN 1, respectiv Str. Lungă – B-dul Eroilor – B-dul 15 Noiembrie ¬– Calea Bucureşti / cu ramura Str. Zizinului – B-dul Saturn, fiind preluat în prezent doar cu autobuze diesel pe liniile principale de mare încărcare 5, 6 şi 17. Anterior, cea mai mare parte a călătorilor de pe acest flux major de deplasare erau preluaţi de transportul electric. Considerăm necesară şi oportună introducerea în completarea scenariului de dezvoltare a reelectrificării acestui traseu major, în primă etapă prin refacerea reţelelor de troleibuz dezafectate în anii 2005–2007 şi pentru care există disponibil excedentar de alimentare în substaţiile electrice. Propunem de asemenea ca, pentru o etapă viitoare, să se prevadă posibilitatea transformării acestui traseu (liniile actuale 5, 6, 17) în sistem de tramvai modern, având în vedere că pe anumite secţiuni se depăşeşte deja la orele de vârf pragul de 15.000 călători pe oră şi sens, considerat tehnic ca fiind necesar în asigurarea rentabilităţii acestui tip de mijloc de transport. Sistemul nou poate utiliza pentru traversarea Cartierului Blumăna în ambele sensuri bulevardele Eroilor şi 15 Noiembrie, prin crearea unei benzi dedicate de contrasens, care a exista de altfel până în 1994 şi care se poate restaura în condiţiile transferării parcajelor de bordură de pe carosabil înspre parking-uri noi dedicate.

trolebuzele sunt transportul public cu ce l mai bun raport cost/emisii

trolebuzele sunt transportul public cu ce l mai bun raport cost/emisii

CONCLUZII
Prin măsurile propuse se prevede creşterea şi dezvoltarea armonioasă, de durată şi ca model a zonei braşovene, în concordanţă directă cu necesităţile reale ale locuitorilor săi.

Cu respect pentru Brasov si brasoveni
Cristian Macedonschi
Candidat la functia de Primar al Municipiului Brasov

Cele mai recente comentarii
  1. Uwe Leonhardt

Scrie-mi aici părerea ta