Rezumat – Invatamantul in limba germana, incotro?

Dezbaterea publică organizată miercuri după-amiaza, la Hotelul Aro Palace, de Forumul Democrat German din România cu tema „ Învăţământul în limba germană, încotro?” s-a bucurat de un interes destul de mare din partea profesorilor şi a părinţilor care au copii în şcoli şi licee cu predare în limba germană. Oaspetele special a fost deputatul FDGR, Ovidiu Gant.

Înainte de începerea propriu-zisă a discuţiilor, corul de copii de la Liceul Johannes Honterus, dirijat de prof. Claudia Miriţescu a interpretat câteva colinde în limbile germană, engleză şi română. Iar seara a fost încheiată de un scurt recital oferit de Cezara Creţu şi Andreea Hristea.

Consilierul local al FDGR, Christian Macedonschi, gazda si moderatorul acestei dezbateri publice, a spus la începutul întâlnirii faptul că dezvoltarea învăţământului în limba germană trebuie să aibă o linie bine stabilită, şi mai ales are nevoie de implicare din partea tuturor. „Trebuie să ne gândim unde putem să ajungem dacă ne implicăm, pentru că în cazul în care va lipsi implicarea viitorul este previzibil” – a spus Christian Macedonschi.

 Prezentarea invitaţilor:

–       Prof. Gabriela Adam, inspector scolar limba germana, prof. lb. germana la Liceul J. Honterus Brasov:

„În ceea ce priveşte problematica învăţământului de astăzi putem spune că este corectă din punct de vedere al numărului de elevi care frecventează cursurile şcolilor de limbă germană, dar şi din punct de vedere al elevilor care încheie ciclul şcolar cu examenul de bacalaureat, procentul de promovabilitate fiind de peste 97% în anul şcolar 2011 – 2012”.

–       Prof. Ariana Bucur, inspector scolar general Brasov:

„Politica Inspectoratului Şcolar Judeţean va fi de promovare a învăţământului în limba germană. Problema cu care ne-am confruntat şi în această toamnă a fost cea a resursei umane calificate. Părinţii au dorit înscrierea copiilor lor la secţii de limba germană. După ce am făcut înscrierile am constatat că nu avem destule cadre didactice pentru învăţământul primar. Am cerut ajutorul Sibiului şi Bucureştiului, dar până la urmă, chiar dacă cu greutate, am acoperit cererea. Trebuie ca pentru anul şcolar viitor să gândim un plan de şcolarizare coerent şi să avem cadrele didactice necesare. Trebuie să regândim planul de şcolarizare, dar să nu facem rabat de la calitate. Ar fi o posibilitate ca având sprijinul domnului 

deputat Gant, dar şi cu agenţii economici care fac parte din Clubul Economic German, să se realizeze un sistem de burse pentru elevii din anii terminali, pentru a rămâne în sistemul de învăţământ, ca viitoare cadre didactice. Trebuie să îi susţinem, altfel vor pleca”.

–       Conferentiar Dr. Carmen Puchianu, Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Litere:

„Noi, la Universitatea Transilvania, ne confruntăm cu dificultăţi în a ne ocupa locurile. De exemplu, la programul de master, cu mare greutate am adunat 10 masteranzi pe cele 10 locuri bugetate. De câţiva ani, în învăţământul superior suntem în hora bologneză care nu ni se potriveşte nici nouă, profesorilor, dar nici studenţilor. 3 ani nu sunt de ajuns. După 3 ani, un student care are 21 de ani nu este în măsură să-şi găsească un drum cu acest minim bagaj.

O şcoală ca Liceul J. Honterus este o trambulină pentru cei care vor să înveţe în străinătate. La noi vin studenţi mediocrii şi submediocrii din punct de vedere al capacităţii lingvistice pentru o limbă străină. Din 50 de studenţi 5 sunt OK, restul sunt sub limita normală.

O altă problemă este că România nu mai are o prioritate în ceea ce priveşte programa didactică. Cred că s-ar impune o mai bună colaborare între licee şi universitate, între Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Universitatea Transilvania, să putem promova mai bine specializările universitare.

Ne aflăm într-un punct critic: atracţia financiară e cum e şi foarte puţini dintre absolvenţi doresc să intre în învăţământ”.

–       Prof. Wusinczky Delia Ileana, director scoala nr. 12 Brasov:

„Sunt directoare a acestei şcoli din toamna acestui an. Mi-aş dori ca numărul claselor să rămână constant, la două clase pe nivel, poate chiar să le mărim numărul. La specialitatea Biologie avem o problemă, că nu avem cadru didactic specializat care să predea în limba germană. În rest avem colegi calificaţi”.

–       Psiholog Emilia Simov:

„Sunt optimistă cu privire la viitorul învăţământului în limba germană. De aceea fac parte şi din colectivul primei şcoli private din Braşov, Jules Verne, unde se predau cursuri în limbile română, maghiară şi germană. Avem strategii bine articulate. Cred că ceea ce a propus inspectorul general cu privire la păstrarea cadrelor didactice va avea rezultate. Este normal pentru Braşov să prezerve şi să cultive limba germană”.

 Ovidiu Gant, deputat FDGR:

„Tema propusă de dumneavoastră este şi actuală şi acută. Se manifestă datorită caracterului ambivalent al limbii germane. Pe de o parte este important pentru noi, pe de altă parte este o limbă importantă pentru alţii, dacă privim din punct de vedere economic. Prezenţa mea aici este dată de faptul că Forumul Democrat German din România are o responsabilitate mare de a păstra caracterul german în România. Avem bisericile fortificate, care din păcate nu toate sunt păstrate aşa cum s-ar cuveni, dar avem şi un patrimoniu nematerial, adică sistemul de învăţământ. Saşii au implementat şcoli în fiecare localitate, în care acum se desfăşoară învăţământul de stat. Acum profită toate lumea de el, fiind un win-win sistem: învaţă copiii cu origini germane, învaţă copii cu părinţi români şi învaţă copiii ai căror părinţi sunt germani şi au venit în România să lucreze. Însă, acum vedem această tendinţă a unora de a desfiinţa ceea ce există, pentru că e mai uşor să dirtugi decât să construieşti. A durat două luni de zile până am convins doi miniştri ai Educaţiei că avem nevoie de manuale în limba germană. Cel mai rău este pentru copiii care 

nu au părinţi vorbitori de limba germană. Acum avem manuale pentru clasele a IV-a, a VI-a şi a VII-a, iar anul acesta s-au aprobat manuale pentru clasele a II-a şi a III_a. Statul german trimite în România profesori, manuale, iar de aici sunt trimişi profesori la specializare în Germania. Dar putem suplini astfel carenţa statului român? Trebuie şi o salarizare bună pentru profesori, indiferent de materie sau limba în care predă”.

–       Prof. Helmuth Wagner, director al Liceului Johannes Honterus:

„Ce e învăţământul în limba germană? Dorinţa unor elevi şi a unor părinţi de a cunoaşte o limbă străină. Avem învăţământul în limba germană maternă. Dar sunt şi mulţi care vor să înveţe limba germană, deci este un învăţământ bilingv.

Liceul Honterus este pentru mulţi o tradiţie de familie. Noi prezentăm la fiecare început de an şcolar numărul de clase şi câţi profesori avem. Iar din punct de vedere al calităţii învăţământului, acesta se vede prin rezultatele la Bacaualureat. În vara acestui an promovabilitatea a fost de 89,3% în iunie şi 94,43% în septembrie. Iar la admiterea în clasa a IX-a, Liceul Honterus este a doua şcoală din judeţ, după Colegiul «A. Şaguna»”.

Probleme discutate

Corelarea numărului de elevi care termina grădiniţa şi cu cel al claselor 0 din şcoli    

Christian Macedonschi a propus prima temă de dezbatere, cea a corelării numărului de copii din grădiniţă, clasa „0” şi

ciclul primar de şcoală. „Sunt multe grădiniţe de stat şi private cu predare în limba germană. Dar apoi, la Liceul Honterus, clasa «0» nu are infrastructura necesară. Unde vor fi aduşi, anul viitor, atâţia copii?”.

Prof. Helmuth Wagner: „Avem acum 1.406 elevi de la clasele 0 – 12, cu un total de 52 de clase. Sunt părinţi nemulţumiţi că sunt mulţi copii întro clasă, dar altfel ar trebui să avem învăţământ pe două schimburi, ceea ce nu e bine pentru copii. Din păcate, anul aesta ni s-au interzis interviurile pentru a vedea nivelul cunoaşterii limbii germane, pentru că la Liceul Honterus trebuie să existe un nivel minim al cunoaşterii limbii gemane. Aici se învaţă ÎN limba germană, nu se învaţă limba germană. Îi rog pe domnul Gant să facă demersurile pentru a fi reintrodus sistemul de interviu. De aici şi nemulţumirea unor părinţi şi cadre didactice

A apărut acum o adevărată concurenţă, prin înfiinţarea acestei şcoli private. O altă rugăminte a noastră pentru domnul Gant este să facă demersurile necesare pentru reducerea planului şcolar, pentru că este mult prea încărcat”.

Răspunsul deputatului FDGR, Ovidiu Gant a fost că a făcut deja demersuri la miniştri Educaţiei referitor la corelarea numărului de elevi de la clasa „o” la clasa I.

„Rezolvarea acestei probleme este doar administrativă. La Liceul Honterus sunt 100 de locuri în clasa I. Ce se întâmplă cu ceilalţi 100 – 150 de copii care au făcut grădiniţa şi clasa «0» în limba germană, iar apoi nu au loc să îşi continue acest tip de învăţământ?Au fost induşi în eroare din cauza faptului că au avut loc în grădiniţe private. Nu poţi să îi spui copilului că nu mai poate continua învăţământul în limba germană doar pentru că nu sunt locuri. Eu aş da statul în judecată pentru o asemenea situaţie”.

Din public s-a adresat întrebarea, firească, referitoare la cine nu îşi face treaba în asemenea situaţie. Deputatul Gant a dat exemplu ceea ce s-a întâmplat în luna septembrie, în Bucureşti, când sute de părinţi s-au declarat de etnie germană, doar pentru a-şi putea înscrie copiii la şcoli cu predare în limba germană, declarând că situaţia este aberantă, iar vina este a Ministerului Educaţiei.

Din public părerile au fost că etnici germani şi în Braşov poate sunt doar 20% dintre copii sau chiar mai putini, dar cu toate acestea trebuie să se încerce păstrarea tradiţiei germane. Pentru asta, mulţi părinţi spun că au contribuit cu fonduri şi muncă proprie pentru a le crea copiilor condiţii cât mai bune pentru a studia. În acest fel s-a ajuns ca învăţământul public să fie parţial privat.

O altă problemă ridicată de public a fost cea a lipsei manualelor, care sunt vechi şi distruse. „Am rugat profesorii să ridice la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean această problemă, dar nu au spus că nu sunt manuale. Am sunat noi la edituri şi ni s-a spus că ei ar fi avut, dar nu s-a făcut nici o comandă”.

Răspunsul inspectorului şef al IŞJ Braşov, Prof. Ariana Bucur a fost stupefiant: „Că sunt fizic distruse ce să facem? Dar sunt valabile. Am să cer o situaţie privind starea manualelor. Informatiile pe care le am eu la ora actuala estecă sunt manuale”.

Punctul final pe acest subiect a fost pus de moderatorul dezbaterii, Christian Macedonschi, care a propus ca fiecare şcoală să facă o analiză asupra manualelor.

Vasile Emil Martin, consilier local şi membru în Consiliul de Administraţie al Colegiului Naţional Unirea s anunţat că s-a discutat deja posibilitatea înfiinţării şi la această unitate de învăţământ a unei clase cu predare în limba germană, având în vedere că există clase pentru limba spaniolă, franceză şi italiană. Rămâne de rezolvat problema cadrelor didactice.

Referitor la problema numărului de copii care fac grădiniţa şi clasa „0” în limba germană, iar apoi nu au loc în şcoli ar fi, a spus Christian Macedonschi, să fie înfiinţate clase cu predare în limba germană intensiv, nu ca limbă maternă. În aceste fel copiii ar învăţa şi limba germană, dar nici nu s-ar pune problema cadrelor didactice. Totodată, cred că se poate găsi o soluţie pentru Şcoala Generală nr. 5, unde învăţământul în limba germană se face doar în clasele I – IV, după care nu mai sunt cadre didactice. Poate am putea înfiinţa încă o clasă în cadrul Şcolii Generale nr. 12.

Din public s-a ridicat şi problema învăţământului în limba germană în judeţ. Exemplul propus a fost oraşul Rupea. „Este o ruşine că în anul 2012 se pune problema lipsei manualelor şcolare. Noi, la Rupea, ducem lipsă de cadre didactice calificate. Nu s-ar putea ca suplinitorii să fie condiţionaţi să urmeze cursuri de spcializare? Iar pentru sistemul after-school, nu s-ar putea delega profesori din Braşov pentru ca astfel şi copiii din Rupea să înveţe limba germană?”. Răspunsul a fost dat de inspectorul şef al IŞJ Braşov, Prof. Ariana Bucur care a spus că şi dacă suplinitorii ar fi specializaţi, ei ar rămâne pe acelaşi salariu.

Revenind la problematica manualelor şcolare, inspectorul şef al IŞJ Braşov, Prof. Ariana Bucur a spus că la nivelul Ministerului Educaţiei se discută implementarea unui proiect cu fonduri europene de dotare a elevilor cu tablete. În acest moment părinţii şi unii profesori au avut reacţii diverse. Majoritatea au spus, cu diferite cuvinte, cam acelaşi lucru: „Asta-i lipseşte chelului? Tichie de mărgăritar”.

Maximilian Muntean, fost elev al Liceului Johannes Honterus a adresat vorbitorilor două întrebări:

  1. S-a făcut o evaluare, pe bune, a performanţei şcolare? Care este nivelul pregătirii elevilor, mai slab sau mai bun?
  2. Braşovul nu este un centrul cultural de excelenţă. O cheie pentru a duce mai departe cultura germană nu ar fi şi prin dezvoltarea laturii culturale? De ce nu avem un program cultural coerent? Cultura ne duce mai departe. Sunt câteva demersuri, dar slabe şi disparate.

Răspunsul la prima întrebare a fost dat de Prof. Gabriela Adam.

„Calitatea nu a scăzut. La întâlnirile de 10 ani ne vedem cu foştii elevi care în proporţie de 98% şi-au finalizat studiile superioare în România sau în străinătate. S-a discutat mai devreme de plata profesorilor. Dar când au fost profesorii bine plătiţi în România? Dascălii trebuie să aibă dorinţă, dăruire şi deschidere, indiferent de cuantumul salariului”.

La cea de a doua întrebare a răspuns Christian Macedonschi, care a spus să se va încerca realizarea unui program cultural unitar, cu toate unităţile de învăţământ în care se predă în limba germană.

Tabere pentru copii, pentru a învăţa limba germană în alt mediu decât cel instituţional

Domnul Marcel Şofariu, reprezentantul Asociaţiei Carpatine Transilvanene S.K.V. le-a prezentat profesorilor şi părinţilor o variantă interesantă pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele de limbă germană.

„Noi vrem să oferim copiilor o nouă variantă de petrecere a timpului liber şi anume drumeţia. Din păcate, în ultimii 20 de ani aproape a dispărut acest obicei la noi, cu toate că în ţările vest-europene acest domeniu este în plină exapnsiune. Noi, ca asociaţie, ne oferim serviciile în mod gratuit. Putem organiza excursii, cu elevi, părinţi şi profesori, cursuri pentru ghizi de drumeţie, mai ales că avem nevoie de asemenea ghizi vorbitori de limbă germană. Putem organiza tabere pentru şcolile germane, unde să existe ghizi şi animatori care să vorbească doar în limba germană” – a spus domnul Marcel Şofariu.

O soluţie pentru rezolvarea multora dintre problemele ridicate în cadrul dezbaterii publice ar fi, după cum a propus domnul Mircea Grădinaru, regionalizarea învăţământului, pe modelul regiunilor care vor fi înfiinţate în curând în România.

„Regionalizarea sistemului de învăţământ ar însemna crearea unui hibrid. Inspectoratele şcolare ar trebui să aibă independenţa în a lua anumite decizii. De exemplu, în Braşov avem o comunitate germană importantă, dar mai ales avem deja un nucleu economic german care impune să fie structurale altfel lucrurile la nivel educaţional. Există locuri de muncă conduse de oameni de afaceri germani, dar nu există forţa de muncă atât calificată, cât şi vorbitoare de limbă germană. Trebuie abordată autonomia administrativă pe regiuni, ca programă de învăţământ, care să fie coordonată de viitoarele Consilii Regionale – o extensie a Consiliilor Judeţene de astăzi. Trebuie pornit motorul în această direcţie” – a spus Mircea Grădinaru.

La un moment dat s-a ridicat problema învăţământului privat, care devine o concurenţă pentru sistemul de stat. Marius Câmpeanu, din public, a întrebat cine acreditează şcolile de stat şi cine pe cele private, de există aşa o mare diferenţă. Răspunsul oferite de psihologul Emilia Simov. Aceasta a spus că ambele sisteme de şcoală sunt acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), iar altcineva din sală a explicat de ce este o asemenea diferenţă între şcolile private şi cele de stat, cu toate că au acelaşi acreditor: în cazul şcolilor de stat se dau an de an derogări, doar pentru a se putea continua actul de învăţământ, cu promisiunile că neregulile vor fi rezolvate pe timpul anului şcolar. Şi aşa se întâmplă la fiecare început de an şcolar.

Dorinţa celor care aub participat la discuţii a fost aceea ca între şcolile de stat şi cele private să nu mai existe diferenţe din punct de vedere al infrastructurii şi dorării, ci doar de metodologie, ofertă, conţinut şi alte facilităţi

Şcoala privată Jules Verne

La finalul dezbaterii publice a fost prezentată singura şcoală privată din Braşov, şcoala Jules Verne. Dan Pohrib, directorul acestei şcoli a prezentat oferta aceste şcoli.

Infrastructura acestei şcoli, aflată în primul an de existenţă este ridicată, faţă de şcolile de stat.

Sunt oferite săli de curs, cu număr mic de copii, cu mobilier modular, cu smartboard-uri, laptopuri, sistem audio, sistem video de supraveghere. Şcoala are teren de sport, sală de sport, sală de mese şi o sală pentru festivităţi. Sunt oferite, pe lângă programa şcolară, cursuri de dezvoltare personală şi se vor face cursuri de dezvoltare a abilităţilor financiare.

Costurile pentru o lună de curs sunt de 1.500 de lei, copiii stând la această şcoală între orele 08.00 – 16-00.

Scrie-mi aici părerea ta