Cui i-e frica de Brasov?
Piesa lui Edward Albee Cui i-e frică de Virginia Woolf? a fost jucata in deschiderea Festivalului de Dramaturgie Contemporană organizat in 2010 de Teatrul “Sică Alexandrescu” din Brasov.
Astazi insa, va invit sa ne punem intrebarea altfel, gandindu-ne la marile orase din provincie, care “decoleaza” si se dezvolta. Poate unora le este frica, altii nu au incredere. Eu cred insa cu tarie in succesul Brasovului!
Bucurestiul incepe sa inteleaga ca dezvoltarea provinciei e o oportunitate, nu neaparat un motiv de ingrijorare. Concurenta e sanatoasa, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul nu exceleaza la capitolul vizionar de megalopolis. De la procesele mai complexe si de durata cum ar fi regionalizarea, la chestiuni pragmatice precum autonomia, aplicata pentru toate judetele si nu doar pentru unele, pana la, hai sa zicem… soarta aeroporturilor, toate acestea sunt subiecte demne de analiza.
Prin infratiri cu orase din vestul Europei, cu bunele lor practici, preluate prin intoarcerea multor romani din diaspora in orasele lor natale, orasele mari din provincie primesc energie noua si-si pot propune valorificarea la maximum a propriului potential.
Lupta anticoruptie “purifica” si in plan local si ofera o reala oportunitate a alegerii la localele din 2016. Candidatii, care nu prea vor sa “pompeze” fonduri in campanii, incep de pe acum sa-si gaseasca locul la masa electoratului. Aducand in discutie temele si atragand atentia electoratului. Campania electorala astfel a inceput! Dincolo de eterna batalie PSD vs dreapta, acum in varianta “marele PNL”, exista solutii specifice si viabile pentru diferitele orase ale tarii. Daca ne gandim intr-un context larg la “infratiri”, Brasovul poate invata ceva de la Nürnberg dar si de la fratele sau mai mare, capitala Bavariei, München. Recent am fost acolo pentru a promova Brasovul la Export Club-ul din Bavaria si a fost o placere sa il ascult pe primarul orasului, social-democratul Dieter Reiter, om informat, bine pus la punct cu ce vrea si ce poate pentru concetatenii sai, cu o viziune pe care cifrele o sustin.

Primarul din München, Domnul Dieter Reiter, a primit revista trilingva “Best of Brasov” si un vin romanesc premiat international de la Cramele LacertA – Am fost foarte mandru de faptul ca domnul primar era informat ca la Brasov organizam cu mare succes Oktoberfest-ul bavarez.
In septembrie, o delegatie numeroasa, formata din investitori bavarezi, va vizita Brasovul. In timpul Oktoberfest-ului Brasovul devine gazda europeana pentru contacte de afaceri si promoveaza comertul in buna traditie a locului. Brasovul va gazdui, incepand din toamna, si un club de export, ca forma asociativa dedicata sprijinirii pasilor europeni ai firmelor nu doar brasovene. Pas cu pas, spre o integrare reala in piata comuna europeana.
Si Brasovul are nevoie de un primar cu viziune. Poate ca cel din München, Nürnberg sau Augsburg.
Si Brasovul are nevoie de un plan serios de dezvoltare.
Si Brasovul are nevoie in sfarsit si de un aeroport, in parteneriat public-public intre Consiliul Judetean Brasov si Primaria Brasov, cu finantare prioritara din bugetul municipal, pentru a “decola” pe masura adevaratului sau potential.

Alaturi de Presedintele Aeroportului din München, Dr. Michael Kerkloh care este totodata si Presedintele Clubului Exportatorilor Bavarezi.
Daca pe harta europeana a Oktoberfest-ului de inspiratie bavareza suntem de ani buni prezenti si acesta-i doar inceputul, cresterea Brasovului nu trebuie privita cu teama la Bucuresti! Si cu siguranta nu trebuie privita cu reticenta tocmai la Brasov: nu avem de ce sa “stam in banca noastra”, cuminti si asteptand ca investitiile sa vina spre noi.
Ele nu vor veni de la sine! A sosit momentul sa incepem treaba, sa aratam investitorilor fata adevarata a Brasovului: brasoveni seriosi, muncitori, dornici sa gazduiasca noi investitii care asigura noi locuri de munca.
Bucuresteni, nu va fie frica, Brasovul va decola.
Cristian Macedonschi
Consilier Local
Forumul Democrat al Germanilor din Brasov
Din păcate, depindem de deciziile de la Bucureşti mult mai mult decât ne place să credem. Iar Braşovul nu este pus sub capac de către Bucureşti doar de-azi-de-ieri, ci de decenii, deci nu e o chestiune legată de un anumit partid sau concept, ci de modul despotic şi hipercentralizat de organizare a însuşi Statului Român cu capitala pe Dâmboviţa.
În privinţa investitorilor, continui să cred că atragerea lor nu trebuie să fie un scop în sine. Este şi absurd să fie un scop în sine. De ce am avea noi scopul ca alţii să facă profit de pe urma lipsei noastre de alternativă privind asigurarea necesităţilor biologice primare? Cred că adevăratul scop al dvs., al politicienilor care doriţi o Românie mai bună, ar trebui să fie acela ca omul pregătit, competent, serios şi cinstit, care lucrează 8 ore pe zi / 5 zile pe săptămână în Braşov, indiferent de domeniul de activitate sau de forma de proprietate a angajatorului, să fie retribuit cu un salariu care să-i permită să trăiască decent în condiţii urbane şi de familie din secolul XXI, fără a apela la alte exchibiţii la negru sau la gri, să-şi poată achita consumurile, îmbrăcămintea, alimentaţia, poate şi unele mici activităţi de recreere în timpul liber. Nu spun concedii peste mări şi ţări sau vehicule de lux, spun doar: un trai decent. Or, lucrul acesta nu se mai întâmplă de cel puţin un deceniu în Braşov în 90% din cazuri şi asta este de fapt problema cea mare: lipsa oricărei motivaţii spre învăţătură şi muncă, începând cu elevul de şcoală primară şi terminând cu profesorul universitar sau şeful de direcţie din administraţia publică. În momentul în care obligi omul să trăiască din altceva decât din salariul de bază sau îl umileşti pe principiul că “lasă că oricum n-ai încotro”, s-a terminat cu teoriile frumoase despre utilitatea investiţiilor străine.
Dar nu am auzit ca acest adevărat şi legitim scop să fie în preocupările vreunui om politic, ba dimpotrivă.
View Comment